Колонна Траяна

Добрый час, гости дорогие!

В годы моего студенчества,  вероятно,  многие горожане смотрели фильм «Даки». Талантливо поставленный фильм рассказывал о героической борьбе даков с Римской империей. Почему я его вспомнил?

 При наведении порядка в своих книжных «завалах» натолкнулся на проспект-путеводитель «Колонна Траяна». Текст — на румынском языке. Пришлось заглянуть в Интернет, информации о колонне, двух войнах даков с римлянами очень много, но далеко неоднозначно всё расписано.

Описание на рельефе колонны многочисленны, а в путеводители их 15 видов, которые я ниже привожу. Правда с переводом Гугл не силен, но при старании многое распознается:-)

Текстовку путеводителя привожу, как вижу — перевод вообще  невразумителен. Кто владеет румынским — читайте.Columna_LUI_Traian

daki

2_

_ 3_

2

3

4

5

1. Luptători daci
2. Armatele romane trec Dunărea
3. Segment din fusul Coloanei
4. Bătălia de la Tapae
5. Soldaţi romani răniţi (luptele din Dobrogea)
6. Catafrectari (cavaleri în zale) sarmaţi (luptele din Dobrogea)
7. împăratul vorbeşte trupelor după luptele din Dobrogea
8. Luptă In munţii Orăştie
9. Podul de la Drobeta
10. Soldaţi romani deschid drum prin pădure
11. Asediul Sarmizegetusei
12. Dacii cer pace la sftrşitul primului război
13. Asediul Sarmizegetusei (detaliu)
14. Asediul Sarmizegetusei (detaliu)
15. Asediul Sarmizegetusei — împărţirea ultimelor rezerve de apă

1. Даков бойцов
2. Римские войска перешли Дунай
3. Спинной отрезок времени
4. Битва Tapae
5. Римские солдаты, раненые (боевые действия в Добрудже)
6. Catafrectari (рыцари в кольчуге) Проволока (боевые действия в Добрудже)
7. Король говорит войск после боевых действий в Добрудже
8. Боевые действия в горах Резкое
9. Мост в Дробета
10. Римские солдаты открыли лесной дороге
11. Осада Sarmizegetusa
12. Dacia требуют мира sftrşitul войны
13. Sarmizegetusa Осада (подробно)
14. Sarmizegetusa Осада (подробно)
15. Осада Sarmizegetusa — последние запасы воды обмена

Replica expusă a Columnei lui Traian cuprinde 125 mulaje reprezentînd friza istoriată, care se înfăşoară pe fusul Coloa¬nei, paramenţii piedestalului paralelipipedic    împreună cu baza acesteia — compusă din 45 de mulaje —   şi volumul capite¬lului cu soclul statuii.
O machetă parţială a Forului lui Traian completează expunerile. Mulajele negative, după care s-au turnat copiile noastre, au fost făcute în 1870, la iniţiativa lui Napoleon al IlI-lea. După aceste negative s-au mai realizat încă trei copii, dintre care una se gă¬seşte la Muzeul Lateran de la Roma, alta în Muzeul din Castelul Saint Germain-en Laye din Franţa şi a treia în Albert and Vic¬toria Museum din Londra.
Coloana originală se înalţă şi astăzi în centrul Forului lui Traian ^ din Roma, în axul templului închinat acestui împărat. Ea are ca¬racterul unui monument triumfal comemorativ şi a constituit, la vre¬mea înălţării sale, prin desfăşurarea continuă a reliefului narativ de pe fus, o inovaţie artistică datorită spiritului creator al lui Apollo-dor din Damasc. Coloana a servit ca model pentru ridicarea ulte-rioară a altor coloane cum ar fi cele ale lui Antoninus Pius, Marcus Aurclius, sau obeliscul lui Arcadius.
Prin tematica ei — războaiele daco-romane — Iriza spirală con¬stituie un document de prim ordin pentru istoria imperiului roman cît şi pentru istoria patriei noastre.
Iniţial, Coloana se integra ca o piesă oarecare în ansamblul Forului construit de Apollodor din Damasc şi decorat cu numeroase reliefuri amintind războaiele cu dacii. Ea a fost inaugurată în anul 113 (12 mai) fiind ridicată pentru a marca, în mod special, înălţimea dealului nivelat de constructori în vederea ridicării edificiilor Foru¬lui. Lucrul acesta este specificat în inscripţia votivă aflată deasupra porţii de acces în interiorul Coloanei :
„Senatul şi poporul roman (au ridicat acest monument) împă¬ratului Cezar, fiul lui Nerva cel trecut între zel, Nerva Traian Augustul, învingătorul germanilor, dacilor, mare pontif învestit pen¬tru a XVII-a oară cu puterea de tribun, aclamat de şase ori ca imperator, consul pentru a Vl-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta cît de înalt era muntele şi locul săpat cu eforturi atlt de mari».

 
Coloana nu a purtat de la început bogata decoraţie în relief de pe fus. Abia cîţiva ani mai tîrziu, se pare tot sub conducerea arhitectului Apollodor din Damasc, s-a trecut la realizarea frizei continue în basorelief, care povesteşte răz¬boaiele romanilor cu dacii. In afara fusului, coloana mai are un piedestal, o bază a fusului şi un capitel doric. Acesta din urmă suportă pe plinta taioarului un soclu pe care era aşezată statuia împăratului Traian. înălţimea Coloanei fără statuie este de 39,83 m, iar diametrul la bază este de 3,83 m şi la vîrf de 3,66 m. Friza are o lungime de 265 m, lăţimea jos de 0,89 m, iar sus de 1,25 m, pentru a corecta iluzia ge¬nerată de unghiul diferit sub care este văzută de spectator.
In interior, Coloana este scobită avînd o scară în spirală, la care se intră printr-o poartă situată în piedestal şi prin care se ajunge prin plinta taioarului. Scara e largă de 0,65 m, are 185 trepte şi este luminată de 43 ferăstruici tăiate în pereţii Coloanei. încăperea din soclu adăpostea urna cu cenuşa îm¬păratului Traian. In anul 1589 sau 1590, statuia împăratului roman a fost înlocuită cu aceea a apostolului Petru.
Friza istoriată, povestind războaiele romanilor cu dacii, este împărţită în două segmente egale ce prezintă primul şi respectiv al doilea război. Povestea primului război este împărţită, la rîndul ei, in trei episoade. Primul episod începe cu trecerea Dunării de către romani, continuă cu diferite scene referitoare la înaintarea armatelor romane pe o vale de riu, in timpul căreia se plasează scena pitorească a sosirii unui sol bur care aduce împăratului un mesaj scris pe o ciu¬percă, şi culminează cu marea bătălie de la Tapae.
Al doilea episod al primului război înfăţişează luptele ar¬matelor lui Traian cu o coloană de daci şi sarmaţi, pătrunsă la sud de Dunăre. Pe rînd sînf prezentate drumul armatelor pe Dunăre, o luptă de cavalerie cu sarmaţii înzăuaţi, apoi o mare bătălie şi victoria, serbată printr-o aclamare a împă-ratului. Este semnificativă scena unică pe toată Coloana a soldaţilor romani care-şi îngrijesc rănile şi care dovedeşte violenţa luptelor purtate.
In cel de-al treilea episod, reliefurile povestesc înaintarea romanilor prin munţi, alungarea dacilor din aşezările lor întă¬rite şi incendierea acestora, în sfîrşit asediul Sarmizegetusei şi se încheie cu zguduitoarea scenă a închinării lui Decebal.
Pauza dintre cele două războaie este marcată prin tabloul grav al unei victorii înaripate, flancată de trofee.
Al doilea război dacic este şi el împărţit în trei episoade. Primul prezintă călătoria pe mare şi pe uscat a împăratului din Italia şi pînă în Dacia. Călătoria se sfîrşeşte la Drobeta, unde se concentrează toate trupele şi unde împăratul inau¬gurează podul construit peste Dunăre de Apollodor din Damasc.
Urmează luptele şi asediul Sarmizegetusei care constituie cel de-al doilea episod. Intre imaginile pline de mişcare şi dramatism se distinge scena împărţirii ultimei rezerve de apă între asediaţi.
Al treilea episod povesteşte urmărirea ultimelor rezerve ale dacilor. In cursul acestor acţiuni, regele Decebal, care se strecurase din Sarmizegetusa ca să organizeze in continuare rezistenţa se sinucide cu sabia pentru a nu fi prins de ro¬mani. Episodul, şi o dată cu el întreaga naraţiune, se încheie cu imaginea dacilor care coboară din munţi şi păduri cu fa¬miliile şi întregul avut către vetrele lor din vale, unde vor continua să trăiască alături de romani şi se vor amesteca cu aceştia.
Naraţiunea aceasta în piatră are o valoare deosebită pen¬tru istoria poporului nostru, fiind unul din cele mai valo¬roase documente autentice privind geneza sa şi trecutul glo¬rios al înaintaşilor. Imaginile săpate în piatră vorbesc despre încleştarea dintre bravul popor roman şi neînfricaţii daci, din care s-a născut un popor viteaz şi harnic : POPORUL ROMÂN.

Пока готовил пост, фильм «Даки» в онлайне еще раз посмотрел —впечатляет!



Понравилась статья? Поделиться с друзьями: